știți, acu’ că se apropie premiile oscar, sau poate unde la tot pasul aud pomenindu-se despre nymphomaniac, bineînțeles că reacția mea naturală e să caut și să vizionez vreun film de prin 1926, de care nu-și mai amintește nici dracu’; i-adevărat că am făcut o concesie și am văzut și eu her, la fel de adevărat e că mi-a venit să pufnesc în râs de nenumărate ori privind acest film, deși aș minți dacă aș pretinde că nu mi-au plăcut destul de multe lucruri pe acolo, cum ar fi vocea lui scarlett, ori băiatul acela minunat pe numele lui minunat joaquin ș.a.m.d., una peste alta, însă, am tot mai mult impresia că, în ce mă privește, e vital să las timpul să treacă, de parcă, de parcă trecutul ar fi noul viitor.
Comments are closed.